Măliniul este o veche aşezare de răzeşi, ce apare menţionată pentru prima dată într-un hrisov din timpul domniei lui Ştefan cel Mare - 15 septembrie 1459. Cine priveşte pentru prima dată, fără să acorde multă atenţie, o hartă a comunei Mălini, având ca nucleu de formare terasa superioară a râului Suha-Mare şi interfluviul Moldova – Suha-Mare, ce corespunde, astăzi, cu zonele centrale ale satelor Pâraie şi Mălini, ar avea senzaţia că este vorba despre o hartă a Italiei. Aceeaşi formă de cizmă o are şi Măliniul, cu precizarea că în partea de sus a carâmbului tronează de aproape 100 de ani „Crucea Talienilor”, coincidenţă neforţată deloc, pentru că aşa cum în cizma italică partea de sus este cea mai dezvoltată economic, tot acolo administraţia comunei Mălini a pus bazele dezvoltării ulterioare a comunei, cum se va vedea.
Conform unei schiţe de prezentare pusă la dispoziţie de reprezentanţii comunei Mălini, pe terasele dispuse în evantai, mai dezvoltate pe cursul mijlociu şi inferior al râului Suha – Mare, se înşiruie, unul după altul, satele Mălini, Poiana Mărului şi Văleni – Stânişoara.
Localitatea se înscrie în rândul aşezărilor de munte alungite, tip vale, construcţiile îmbinând armonios tradiţionalul cu modernul.
Comuna Mălini este situată în zona de contact deal – munte, dispunând de un cadru natural deosebit de pitoresc, bogat şi variat, propice atât pentru dezvoltarea localităţii, cât şi pentru desfăşurarea unor activităţi social–economice şi turistice. Localitatea este situată în partea central sudică a judeţului Suceava, la hotarul cu judeţul Neamţ, traversată fiind de drumurile judeţene 209A şi 209B, acesta din urmă asigurând legătura, peste Pasul Stânişoara (1250 m), cu comuna Borca, din judeţul Neamţ. În comuna Mălini trăieşte o populaţie de peste 7.647 locuitori, având ca ocupaţie predilectă agricultura, în cadrul căreia cultura cartofului şi creşterea animalelor ocupă un loc important, activităţi în domeniul exploatărilor forestiere, iar, mai recent, ca ocupaţie, activând în cadrul numeroaselor societăţi comerciale, inclusiv cu caracter productiv.
Ca obiective turistice în localitate fiinţează: pârtia de schi din satul Văleni; Casa Memorială a poetului Nicolae Labiş; Monumentul Eroilor, din centrul civic al comunei, edificat în anul 1914 întru cinstirea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în Războiul de Independenţă (1877 – 1878); Monumentul Eroilor din Suha-Mare ridicat întru cinstirea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; un număr de şapte biserici de cult creştin ortodox.
Pitorescul unic al zonei cu alternanţe geografice şi peisagistice, dar mai ales culmile Stânişoarei, unde se află şi Crucea Talienilor, amenajarea pârtiei de schi, în locul numit Pojorâta, pe administrativul localităţii, reprezintă o invitaţie grăitoare pentru dezvoltarea turismului. În prezent, pe raza localităţii fiinţează un număr de 134 societăţi comerciale cu profile diverse de activitate - exploatarea şi prelucrarea lemnului, procesarea laptelui, comerciale, de transport etc.
În cadrul programelor prioritare de dezvoltare a localităţii figurează: alimentarea cu apă şi canalizare; regularizarea cursului Suha-Mare, conectarea localităţii la reţeaua de gaze naturale, dezvoltarea bazei materiale pentru turism, înfiinţarea unui muzeu al satului, înfiinţarea de spaţii verzi, construcţia unei săli de sport.
